Search
  • Marius Ciurea

MELANOMUL CUTANAT

PENTRU CĂ VINE VARA, TREBUIE SĂ FIM ATENȚI LA PROTECȚIA PIELII ÎMPOTRIVA RAZELOR ULTRAVIOLETE


ASA CĂ... TREBUIE SA FOLOSIM FRECVENT CREME CU FACTOR DE PROTECȚIE SOLARĂ MAI ALES LA NIVELUL ZONELOR EXPUSE PERMANENT (MEMBRE SUPERIOARE, FAȚĂ ETC.)




Melanomul malign reprezintă neoplazia ce rezultă prin transformarea melanocite- lor. Se localizează preponderent la nivelul tegumentelor, dar și al mucoaselor (bucală, genitală, nazală), ochilor (retină), meningelui și sistemului nervos central.


Riscul cel mai ridicat de a dezvolta melanom este prezent în cazul pacienților, indiferent de sex, care au predispoziție la arsură în urma expunerii acute la radiații solare sau la pacienții cu eritem. Radiațiile ultraviolete stimulează melanogeneza în cazul leziunilor pigmetare premelanoma- toase preexistente (alunițe).


Melanomul familial este definit prin existența a cel puțin două cazuri de melanom

malign depistate pe 3 generații ale pacientului respectiv. S-a dovedit prin numeroase studii faptul că aproximativ 10% din melanoame sunt familiale. Predispoziția pen- tru melanom este determinată de numeroase gene.


Dezvoltarea melanomului pe leziuni preexistente ridică probleme deosebit de importante, dintre acestea, cu risc crescut de a dezvolta melanom, de până la 1 000 mai mare față de un subiect sănătos, este întâlnit la pacienții cu xeroderma pigmentosum.


Traumatismele locale sunt responsabile în 30 - 40% dintre cazurile de melanom, prin transformarea unui nev nevocelular (aluniță).


Diagnosticul


Diagnosticul de melanom malign este stabilit pe baza examenului clinic și a celui histologic.


Anamneza este definitorie pentru diagnosticul de melanom malign, astfel se poate stabili dacă leziunea este congenitală, momentul apariției în cursul vieții, dacă au acționat factori de risc cu potențial declanșator și dacă afecțiunea a fost generată de către aceștia. Alte aspecte care trebuie luate în considerare sunt reprezentate de traumatismele minore la care leziunea a fost supusă (produse de îmbrăcăminte), traumatismele majore (leziunea a fost ruptă) sau eventualele ulcerații urmate de sângerări.


La examinarea clinică sunt utilizate criteriile ABCDE:

  • Asimetria se determină astfel: leziunea este divizată de două linii situate perpen- dicular una pe cealaltă. Prima linie intersectează leziunea în regiunea cu cele mai multe asimetrii, cealaltă este plasată în unghi de 90°. Se iau în considerare contu- rul, culoarea și structurile leziunii. Se acordă un punctaj corespondent simetriei sau asimetriei. Punctajul 0 este acordat leziu- nilor simetrice în ambele axe. Punctele de asimetrie se înmulțesc cu o pondere de 1,3. Punctajul este utilizat pentru a determina scorul dermatoscopic.

  • Marginile (borders) se determină prin împărțirea leziunii în opt cadrane sub for- ma radiantă. Astfel punctajul va fi de la 0 la 8. Se numără segmentele care prezintă un perimetru abrupt de întretăiere. Punctajul obținut va fi înmulțit cu o pondere de 0,1. Marginile pot fi regulate, neregulate, bine/ slab delimitate.

  • Colorația. Leziunea poate avea următoarele nuanțe: maro deschis, maro închis, negru, roșu, alb, albastru. Vor fi alocate puncte de la 1 la 6, punctajul se va înmul- ți cu 0,5. Trebuie evaluată și uniformitatea colorației.

  • Dimensiunea. Diametrul peste 6 mm crește suspiciunea unui melanom malign.


Regula ABCD a fost elaborată în anul 1994 de către Stolz și colaboratorii acestuia. Studiul s-a bazat pe 174 de subiecți cu leziuni pigmentate. Acesta a realizat un scor util în diagnosticul melanomului. Se poate face astfel diagnostic diferențial cu tumorile benigne sau formațiunile suspecte.


Examenul histopatologic se realizează pe piesa de excizie chirurgicală și se bazează pe criterii citologice și arhitecturale. Acesta reprezintă o necesitate în cazul leziunilor pigmentare suspecte de melanom. În cazul unui melanom incipient (melanom nodular), se evidențiază o proliferare melanocitară în stratul bazal, care poate avea aspect izolat sau sub formă de cuiburi. Pe măsură ce leziunea evoluează, se remarcă invazia progresivă a dermului superficial și profund, putând fi evidențiate grupuri celula- re la nivelul acestor zone. Melanocitele cu aspect tumoral se caracterizează prin pleiomorfism celular și nuclear și atrag atenția mitozele atipice și dimensiunile mult crescute ale nucleului. În contextul unei suspiciuni de benignitate, melanocitele pot fi evidențiate în derm, însă caracteristicile tumorale sunt absente.


Tratament


Melanomul malign se poate trata prin multiple metode intricate precum:

  • terapie chirurgicală;

  • chimioterapie;

  • radioterapie;

  • imunoterapie.







10 views0 comments